Find the latest bookmaker offers available across all uk gambling sites www.bets.zone Read the reviews and compare sites to quickly discover the perfect account for you.
21-11-2018
stressed-student

Stresul

Stresul este răspunsul unui organism la situaţii noi sau ameninţătoare, care au un caracter neplăcut. În anii ’30, fiziologul Walter Cannon a descris modul în care sistemul nervos simpatic răspunde la situaţiile amenințătoare. După Cannon, o substanţă chimică numită “simpatin” (eliberată de anumiţi nervi proprii sistemului nervos simpatic) pregăteşte organismul pentru fugă sau luptă.

Mai jos este prezentată o listă cu simptomele stresului pe care piloţii de vânătoare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial au declarat că le-au resimţit în contextul luptelor aeriene.

Simptomul Am simţit deseori Am simţit uneori
bătăi puternice ale inimii şi un puls rapid 30% 56%
muşchi foarte tensionaţi 30 53
iritabilitate crescută şi predispoziţie la izbucniri de mânie 22 58
uscăciune a gurii şi a gâtului 30 50
“transpiraţie nervoasă” sau “sudoare rece” 26 53
“fluturi” în stomac 23 53
un sentiment de ireal – că ceva s-ar putea să nu se fi întâmplat 20 49
o nevoie de a urina foarte frecvent 25 40
tremurat 11 53
confuzie sau tulburare 3 50
slăbiciune sau leşin 4 37
incapacitate de a-şi aminti detaliile misiunii după încheierea ei 5 34
rău de la stomac 5 33
incapacitate de concentrare 3 32
udarea sau murdărirea pantalonilor 1 4

 

 

“Simpatin” este ceea ce numim astăzi adrenalină sau epinefrină. Când este eliberată în sânge şi în sistemul nervos, această substanţă provoacă o activare generală a diviziei simpatice a sistemului nervos autonom, manifestată printr-o reacţie de tip “luptă sau fugi”. Suntem familiarizaţi cu toate efectele adrenalinei. Inima bate mai repede, individul poate transpira mai mult, oboseala şi surmenajul dispar, activitatea musculară devine mai uşoară, iar reacţiile devin mai rapide. Pe termen scurt, acest lucru constituie un răspuns adaptativ, menit a ajuta un organism să supravieţuiască. Însă, dacă durează prea mult timp, poate produce efecte nocive asupra organismului.

Cum se aseamănă efectele drogurilor stimulente cu cele ale stresului?

Efectele stresului par a fi o copie aproape exactă a efectelor anumitor stimulente precum amfetamina (“viteza”) şi cocaina [Antelman şi colegii, 1980]. Atât stresul, cât şi drogurile stimulente produc cantităţi mari de corticosteroni – “hormonii stresului” (hormoni steroizi din cortexul suprarenal, având rol important în metabolismul glucidic). Atât stresul, cât şi drogurile stimulente cresc ritmul inimii şi a altor semne ale activității sistemului nervos simpatic. Această activare generalizată stimulează angajarea indivizilor biologici în activităţi repetitive, stereotipe.

Nivelul ridicat de activare conduce în cele din urmă la “burn-out” şi la psihoză paranoidă: iluzii de persecuţie, agitaţie şi halucinaţii. MacLennan şi Maier (1983) oferă o varietate de dovezi care sugerează că stresul poate reproduce efectele amfetaminelor sau ale cocainei. De exemplu, un eveniment de viaţă stresant poate re-trezi o psihoză paranoidă la un fost dependent de amfetamină care în prezent se abţine de la droguri.

Check Also

epidurala

Ce este epidurala?

“Epidurala” este un tip de anestezie fiind  cea mai frecvent intalnita metoda de ameliorare a ...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *